Furnizori: LADA VERDE
Cod: 016
Disponibilitate: nu este disponibil
4.00  lei
 bucata
Rădăcina acestei legume este o adevărată colecţie de substanţe cu efecte vindecătoare. Trebuie ştiut, însă, că ele se găsesc preponderent în coaja ţelinei, pe care de obicei gospodinele o curăţă şi apoi o aruncă, nefiind consumată. Or, ea conţine cele mai multe substanţe antibiotice şi antifungice din plantă, dar şi vitamine cum ar fi C, B1, B2, B6 sau B9, toate cu rol în protec­ţia contra radicalilor liberi, în întărirea imunităţii şi a rezistenţei noastre la factorii de mediu agresivi. Ca atare, pentru a fi eficientă în terapie, ţelina va fi consu­mată cu tot cu coajă. Sub coaja cea bogată în vitamine (rădăcina propriu-zisă a plantei) se află calciu, potasiu, magneziu, fosfor şi fier, adică mai toate mineralele cu rol în menţinerea sănătăţii sistemului nervos şi a celui endocrin, în dezvoltarea lor armonioasă la copii. De aceea, rădăcina de ţelină este recomandată în mod spe­cial copiilor şi adolescenţilor, inclusiv celor cu tulbu­rări de creştere şi de maturizare.

Cum preparăm şi cum administrăm rădăcina de ţelină

Mai întâi de toate, trebuie ştiut că cele mai bune efec­te terapeutice se obţin consumând rădăcinile proaspete de ţelină, şi nu cele conservate prin depozitare la rece sau preparate prin încălzire, care îşi pierd multe din calităţile vindecătoare. După două săptămâni de refrigerare, se pierd aproximativ 50% din majori­ta­tea vitaminelor, în timp ce prin fier­bere, este pierdut un procent de peste 70% din conţinutul de vitamina C, vitamina A, vitaminele B1 şi B6.

Sucul
Este forma de administrare a ţeli­nei cea mai eficientă din punct de ve­dere terapeutic. Se obţine cu ajutorul storcătorului elec­tric centrifugal, din ţe­li­nă proaspătă, sănătoasă, bine spălată, dar necurăţată de coajă, care este partea cea mai bogată în substan­ţe nutritive. Coaja va fi doar spălată foarte bine. Sucul obţinut se amestecă în proporţie de 3:1 cu suc de morcov, consumân­du-se amestecul imediat sau, dacă nu este posibil acest lucru, se păstrează la rece, în recipiente bine închise, dar nu mai mult de şase ore. De regulă, un adult va consuma zilnic 50-150 ml de suc de ţelină, o cantitate mai mare fiind contrain­di­cată, deoarece poate produce deranjamente gastro-intes­tinale, stări de inapetenţă, vomă. Sucul de rădăci­nă, obţinut prin centrifugare, este cea mai eficientă for­mă de administrare a acestei legume, deoarece vita­mi­nele, enzimele, mineralele şi pigmenţii pe care îi con­ţine sunt foarte uşor de asimilat.

Salata
Cu cât mai proaspătă, cu atât mai eficientă

Se obţine dând prin răzătoare rădăcina, bine spălată în prealabil, adăugându-se apoi puţină sare şi frecându-se bine, pentru a face pulpa mai fragedă şi mai uşor de mestecat. La final se adaugă puţin ulei presat la rece şi suc de lămâie. La salatele de ţelină se mai poate adăuga un măr ras şi eventual morcov, varză sau sfeclă rasă, precum şi mărar sau pătrunjel verde. Dacă sucul de ţelină este mai bogat în vitamine şi minerale uşor asimilabile, în salata de ţelină există un procent mare de fibre ali­mentare, foarte importante pentru îmbunătă­ţirea tranzitului intestinal, pentru ţinerea sub control a greutăţii, pentru prevenirea cancerului tubu­lui digestiv, pentru scăderea glicemiei şi a nivelului colesterolului.

Ţelina fiartă
Poate fi consumată ca atare, sub formă de piure sau în diverse alte mâncăruri (ciorbe, tocăniţe, ghiveciuri etc.). În urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A conţinută este distrusă, la fel ca şi vitamina C şi multe alte substanţe nutritive. Totuşi, este important de ştiut că vitaminele şi mineralele rămase după fier­bere vor fi mult mai uşor de asimilat din ţelina fiartă, decât din cea crudă. Mai mult, ţelina fiartă (eventual amestecată cu cartofi şi puţin morcov fiert) este foarte bine digerată şi tolerată de către tubul digestiv, fiind ca atare recomandată în mod special persoanelor convalescente ori celor care datorită unor afecţiuni gastro-intestinale nu suportă crudităţile. Din aceste motive, ţelina fiartă poate avea de multe ori o aplica­bi­litate terapeutică mai mare decât cea consumată crudă.

Vinul tonic de ţelină
Seminţe de ţelină

Se taie mărunt două rădăcini de ţelină de mărime medie şi se pun într-un litru de vin alb. Apoi se adaugă 100 g miere de albine şi 5 linguriţe de seminţe de ţelină pisate. Totul se macerează timp de cinci zile, apoi se filtrează, obţinându-se o băutură parfumată, cu un gust dulce-picant, din care se consumă câte 2-3 păhărele pe zi, cu 30 minute înaintea meselor principale, având efecte diuretice, afrodiziace şi tonice. Vinul de ţelină se mai foloseşte tradiţional şi pentru reglarea ciclului men­strual sau contra amenoreei, iar mai nou, pentru înde­părtarea efectelor nedorite ale anticoncepţio­na­le­lor de sinteză.

Tratamente interne


o Adjuvant în cancer - studii de laborator au arătat că există nu mai puţin de opt substanţe cu efecte citostatice în rădăcina ţelinei. De pildă, aşa-numiţii compuşi acetilenici stopează creşterea tumorilor. Alte substanţe din rădăcina acestei legume, care între altele dau ţelinei mirosul specific, au un important rol în prevenirea proceselor de malignizare. Ca atare, se recomandă, atât pentru prevenire cât şi ca adjuvant contra bolilor tumorale, consumul de suc de ţelină, câte 50-100 ml pe zi.
o Cancerul gastric - se recomandă administrarea unui amestec de suc de ţelină şi suc de cartofi, com­binate în proporţia 1:2. Se consumă câte 300 ml de suc pe zi, în reprize. Cura durează timp de 1 lună, după care se face o pauză de 15 zile (timp în care se admi­nistrează suc de varză), apoi se reia. Cumarinele, o categorie de substanţe conţinute de rădăcina de ţeli­nă, blochează dezvoltarea tumorilor pe tubul digestiv, în timp ce sucul de cartofi cruzi conţine la rândul său sub­stanţe citostatice naturale, care împiedică meta­sta­za­rea tumorilor.
o Cancerul intestinal - pentru prevenirea formării tumorilor în colon se recomandă curele îndelungate cu salată de ţelină. În tratamentul cancerului de colon deja instalat, se face o cură cu suc de rădăcină de ţelină. Se beau 100 ml suc zilnic, în combinaţie cu suc de mor­covi. Studii făcute în New Jersey, Statele Unite, au arătat că mai multe principii active din ţelină stopează dezvoltarea formaţiunilor tumorale din colon.
o Leucemie - se consumă sucul obţinut din ră­dăcini şi frunze de ţelină, câte 100 ml, de două ori pe zi, combinat în proporţii egale cu suc de morcovi. Su­cul se bea foarte proaspăt, pentru a împiedica dete­riorarea unor substanţe conţinute de frunzele de ţelină, o speranţă în tratamentul acestei afecţiuni. Studii de medicină experimentală au arătat că două categorii de principii active conţinute de ţelină (luteolina şi ftali­dele) au un efect citostatic, provocând aşa-numita moarte programată a celulelor mutante.
o Colesterol şi trigliceride mărite - un studiu făcut de un institut al Departamentului Guvernamental pentru Agricultură al Statelor Unite a arătat că o porţie de doar 100 de grame de salată de ţelină consumată zilnic ajută la scăderea valorilor colesterolului negativ (LDL) cu 10-20 %. Aceasta, deoarece ţelina stimulează secreţia de acizi biliari şi este foarte bogată în fibre alimentare, blocând, atunci când este consumată îm­preună cu alte alimente, punerea în circulaţia sanguină a trigliceridelor în exces şi a colesterolului. Efectul celulozei şi a altor fibre alimentare conţinute de ţelină asupra nivelului trigliceridelor din sânge este extraor­dinar, studii de medicină experimentală arătând o scădere a valorii acestora cu 17,3-33,5% după doar treizeci de zile de tratament.
o Diabet - se consumă zilnic minimum 50 de grame de rădăcină de ţelină, sub formă de salată, care poate fi amestecată cu morcovi, varză, pătrunjel. Toate aceste legume sunt bogate în fibre alimentare şi în principii active cu efect hipoglicemiant. Consumată zilnic, salata ajută, de asemenea, organismul să devină mai receptiv la acţiunea insulinei.
o Obezitate - cura cu suc de ţelină, din care se con­­sumă 50 ml înainte de fiecare masă, este un ade­vă­rat elixir în tratarea supragreutăţii. Această plan­tă are efecte diuretice, aju­tându-ne să eli­minăm excesul de apă din ţesuturi şi aju­tându-ne la controlul apetitului ali­men­tar (substanţele din coaja ţelinei reduc apetitul pe termen lung). De ase­menea, ţelina rădăcină şi cea verde, consu­mate zilnic (40-70 de gra­me), reduc reacti­vitatea la stres, fiind de mare ajutor pentru comba­terea aşa-numitelor "accese de foa­me”, care apar frecvent la obezi, mai ales în condiţii de tensiune emo­ţională, de gol sufletesc, de frustrare afectivă.

o Cistită - combinaţia de suc de ţelină şi de mor­cov este un ajutor foarte puternic în tratamentul cisti­tei. Coaja ţelinei este bogată în substanţe antibiotice cu spectru larg, substanţe care fac - între altele - ca ră­dăcina de ţelină să reziste fără să se strice un timp mult mai îndelungat decât alte legume. Dar cea mai importantă proprietate a acestei legume este cea de alcalinizare a urinei, ceea ce va face mult mai eficient tratamentul cu plante medicinale sau cu antibiotice de sinteză.
o Calculi renali - sărurile de potasiu şi magneziu conţinute de rădăcina sa fac din ţelină un excelent diu­retic, eficient pentru eliminarea calculilor renali, mai ales a celor de mici dimensiuni. Mai mult, frun­zele şi rădăcina de ţelină conţin principii antiin­fla­matoare renale, contribuind astfel la prevenirea for­mării calcu­lilor. Se recomandă curele de 2 săptămâni, timp în care se administrează în fiecare zi câte 100 ml de suc de rădăcină şi frunze (obţinut prin centrifugare).
o Calculi biliari - se recomandă, în mod special, consumul rădăcinii şi al frunzelor de ţelină crude, sub formă de salată. Datorită conţinutului de fibre alimen­tare, a efectelor sale de stimulare a evacuării bilei din colecist (colecistochinetice), ţelina este un remediu ex­celent pentru prevenirea litiazei biliare. De asemenea, poate fi folosită pentru eliminarea "mâlului” (mi­crocalculilor) din vezica biliară.
o Bronşită cronică (inclusiv tabagică), tuber­cu­loză pulmonară, pneumonii recidivante - având pro­prietăţi antispastice bronşice, antibiotice, emoliente şi expectorante, rădăcina de ţelină este folosită în me­di­cina tradiţională europeană şi asiatică contra afec­ţiu­nilor bronşice şi pulmonare. Ţelina crudă nu trebuie să lipsească de la masa celor cu tuberculoză pulmonară sau cu pneumonie, deoarece stimulează imunitatea, in­hibă înmulţirea bacteriilor, reduce transpiraţiile noc­tur­ne şi calmează tusea.
o Dismenoree, infertilitate feminină, menopauză prematură - sucul de ţelină (frunze şi rădăcini) are efecte întineritoare şi de reglaj hormonal asupra femei­lor. Fitohormonii prezenţi în întreaga plantă acţionează asupra hipofizei, glandă care coordonează, între altele, activitatea ovarelor. Din acest motiv, sucul de ţelină este eficient contra tulburărilor de ciclu men­strual (dis­menoree) şi în apariţia precoce a menopau­zei, cu dere­glări la debutul climaxului (bufeuri, prurit vaginal). Câte 30 de ml de suc de ţelină se iau cu 30 minute îna­intea meselor principale, într-o cură de 28 de zile. În timpul curei nu se vor consuma dulciuri (ciocolată, prăjituri, sucuri artificiale), iar timp de 3 luni, se re­duce consumul alimentelor bogate în grăsimi şi protei­ne (carne, preparate din carne, conserve, brân­zeturi grase).

o Frigiditate - se consumă 50-100 ml de vin obţinut din rădăcini şi seminţe de ţelină, preparat după reţeta prezentată. Remediul se ia pe stomacul gol sau la minimum două ore după ce aţi mâncat, cu 15-30 minute înaintea actului sexual. Efectele acestui vin sunt rapide. Pentru îmbunătăţirea vieţii sexuale pe ter­men lung, se recomandă şi salatele cu frunze de ţelină, sucul de rădăcină de ţelină (100 ml pe zi), pulberea de seminţe de ţelină (2 grame pe zi), care au efecte pu­ternice de relansare a activităţii gonadelor.
o Aritmie cardiacă - datorită conţinutului foarte ridicat de potasiu şi magneziu (de 4 ori mai mare decât la alte plante), ţelina are calităţi puternice de stabilizare a ritmului cardiac. De altfel, această plantă este reco­mandată în toate afecţiunile inimii, având efecte uşor coronaro-dilatatoare, prevenind depunerile de aterom pe vasele de sânge care alimentează inima, ajutând la reducerea edemelor celor cu insuficienţă renală.
o Hipertensiune - cercetătorii de la Universitatea Chicago au descoperit recent în ţelină un compus (3-butilftalidă) care scade puternic tensiunea arterială prin dilatarea şi relaxarea vaselor sanguine. Acest medica­ment hipotensor natural se găseşte în sucul de rădăci­nă de ţelină şi are efecte pe termen lung. Oamenii de ştiinţă consideră că o cură de scurtă durată (şapte zile), în care se consumă 100 ml pe zi, are efecte care pot dura şi trei săptămâni, producând o scădere a tensiunii arteriale.
o Reumatism - rădăcina de ţelină merită cu priso­sinţă să fie supranumită "mătura reumatismelor”, de­oa­rece are efecte de ameliorare evidente în mai toate formele de reumatism, de la cel infecţios, la cel cu fenomene degenerative. Aceasta, deoarece sucul şi salata din această legumă catalizează eliminarea substanţelor toxice, au efecte antiinflamatoare şi calmante în durerile articulare, mai ales la persoanele în vârstă. Se reco­mandă o cură de 3-4 săptămâni cu suc din rădăcină (100-150 ml pe zi), consumat pe stomacul gol, în com­binaţie cu suc de morcovi. Este eficace şi salata de ţe­lină crudă.
o Gută - puţine remedii se pot lăuda cu un aseme­nea efect de eliminare a excesului de săruri ale acidului uric, ca ţelina. Se administrează sucul sau fiertura de ţelină, în cure de 2 săptămâni, timp în care se ţine un regim exclusiv vegetarian. Cura cu ţelină elimină rapid crizele dureroase, acţionează direct la nivelul articu­laţiilor afectate de gută, ajută la îmbunătăţirea meta­bolismului proteinelor.

Tratamente externe

o Leziuni canceroase pe piele - rădăcina şi frunzele proaspete de ţelină se toacă fin sau se pasează prin mixer, iar pasta rezultată se pune în tifon şi se aplică pe locul afectat, unde se ţine vreme de 4 ore. Toa­te părţile plantei conţin substanţe care distrug ce­lulele canceroase şi stimulează refacerea ţesuturilor sănătoase. Cura externă cu ţelină va fi dublată şi de administrarea internă a acestei legume, precum şi de un regim vegetarian cu multe crudităţi.
o Degerături - medicul francez Jean Valnet şi-a vindecat un prieten în doar trei zile, de nişte degerături destul de grave la picioare, cu ajutorul unei reţete foar­te simple: se pune un sfert de kilogram de rădăcină de ţelină într-un litru de apă şi se fierbe vreme de 45 de minute. După ce se răceşte, ajungând la tempera­tura ca­merei, se strecoară şi se pune într-un lighean. Se cu­fundă mâinile şi picioarele în acest decoct con­centrat, ţinându-le vreme de 10-20 minute, de 3 ori pe zi.
o Vitiligo - pe locurile afectate se pun cataplasme cu frunze de ţelină opărite cu apă clocotită şi apoi lă­sate să se răcească puţin. Aplicaţia se ţine timp de 2 ore, frunzele (se pun cât de calde putem suporta) fiind acoperite cu celofan şi cu ţesături din lână. Intern, se administrează sucul din rădăcină (cu tot cu coajă) şi din frunze (obţinut prin centrifugare), din care se iau câte 6 linguri, pe stomacul gol, înaintea fiecărei mese. Se pare că efectul favorabil în această tulburare de pigmentare a pielii s-ar datora în principal conţinutului ridicat în bergapten (o substanţă conţinută în mari cantităţi de către coaja rădăcinii) al acestei plante.
o Inflamaţii oculare - cu sucul de rădăcini şi frunze de ţelină se umezeşte o bucată de tifon curat, care se pune pe pleoapele închise. Aplicaţia se lasă minimum 30 de minute şi are efecte antiinflamatoare oculare şi antiinfecţioase.
o Placă bacteriană, carii, tartru - consumul de salată de ţelină crudă este o completare foarte necesară spălării dinţilor cu periuţa şi pasta de dinţi. Rădăcina acestei legume are efecte antibiotice la nivelul gurii, iar în procesul masticaţiei va curăţa foarte bine dinţii şi întreaga cavitate bucală.


Ţelina şi potenţa
Salată de ţelină

Seminţele şi rădăcina de ţelină au efecte vaso­dilatatoare genitale, lucru care explică faima acestei legume, de afrodiziac rapid. Pentru combaterea infer­til­ităţii şi a impotenţei masculine, se fac tratamente cu o durată de 30 de zile, timp în care se administrează câte 5 grame de pulbere de seminţe de ţelină pe zi. În paralel, se consumă sucul de ţelină, câte 100 ml pe zi, administrat dimineaţa. Ambele părţi ale plantei au un efect reîntineritor general asupra bărbaţilor, redându-le vigoarea.


Precauţii şi contraindicaţii la folosirea ţelinei

În timpul sarcinii, rădăcina de ţelină nu va fi consumată crudă, ci doar fiartă. Frunzele de ţelină se vor consuma cu moderaţie (maximum 5 grame pe zi), în perioada sarcinii, în timp ce seminţele de ţelină sunt total contraindicate în această perioadă. Curele de ţelină pot conduce la apariţia fotodermatitelor (sensi­bilitate exagerată a pielii la radiaţia solară), de aceea, persoanele ce consumă ţelină în cure intensive nu trebuie să se expună la soare puternic, fără să folo­seas­că creme cu rol de filtrare sau de blocare a radiaţiilor ultraviolete. În cazul aplicaţiilor externe cu ţelină, expunerea la soare este strict interzisă, vreme de mini­mum 24 de ore.
În foarte rare cazuri, ţelina poate produce alergii, traduse prin urticarie, deranjamente digestive sau catar respirator, caz în care tratamentul va fi întrerupt.



http://www.formula-as.ro
02/20/2015 14:30:42
ladaverde
Abonează-te si primește ultimele noutăți
LADA VERDE
Giera
Cod: 307215
judet Timis
e-mail: ladaverde@yahoo.com
telefon: 0764799500
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one